Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina reprezintă o arie naturală protejată cu statut de parc natural, al cărui scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic sau pedologic. Parcul este destinat gospodăririi durabile a resurselor naturale, conservării peisajului şi tradiţiilor locale, punerii în valoare şi conservării vestigiilor arheologice de importanţă deosebită localizate în teritoriul respectiv, precum şi încurajării turismului bazat pe aceste valori.
Parcul a fost înfiinţat la nivel judeţean în anul 1979 şi reconfirmat în 1997. În anul 2000, odată cu apariţia Legii nr. 5/2000, PNGM–C a fost declarat arie naturală protejată de interes naţional, fiind încadrat, conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în categoria parcurilor naturale, corespunzătoare categoriei V IUCN.

Geologie: Din punct de vedere geologic Munţii Sebeşului si Orăştiei fac parte din Munţii Şureanu care formează partea nord – vestică a Carpaţilor Meridionali. Formaţiunile cele mai vechi din Carpaţii Meridionali sunt de vârstă Precambrian Superior - Paleozoic şi aparţin celor două unităţi majore : Autohtonul Danubian şi Pânza Getică. Structura geologică a masivului Şureanu aparţine în întregime Pânzei Getice (Domeniul Getic).
Geomorfologia: Munţii Şureanu, cu subdiviziunile lor Munţii Orăştiei şi Sebeşului în care se încadrează PNGM-C, fac parte din marea unitate a Carpaţilor Meridionali Centrali. Teritoriul parcului ocupă partea centrală şi sud-vestică a Munţilor Şureanu. Relieful este caracterizat prin prezenţa versanţilor foarte repezi (cu înclinări de 31-400), repezi (16-300) şi a coamelor montane şi deluroase. Formele exocarstice sunt reprezentate prin doline, cu diametre de la 2-3 m până la 60 m (Trufaş, 1961), concentrate în aria Ponorici, unde se află şi cunoscuta polie a Ponoriciului şi polia Fundătura Ponorului (Ilie, 1978) şi cele endocarstice: peşteri, avene, etc. Dintre peşteri, cele mai lungi sunt cele de la Ponorici – Cioclovina (6560 m) şi Şura Mare (6183 m) (Geografia României, vol. III, 1987). Altitudinal PNGM-C este situat în zona montană şi de dealuri înalte, la altitudini cuprinse între 432 şi 1702 (± 3) m.
Clima: Condiţiile climatice ale zonei pot fi caracterizate global printr-o temperatură medie anuală de 3 – 7º C (cu variaţii în funcţie de altitudine) şi o cantitate medie multianuală de precipitaţii ce variază între 550-600 mm în părţile de nord, vest şi sud ale parcului şi depăşesc 1000 mm în zonele cu altitudini de peste 1700 m.
Hidrologie: Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina constituie un uriaş castel natural de ape subterane şi de suprafaţă. Destul de bogat ramificată, reţeaua hidrografică este colectată de Râul Grădişte (denumit din amonte în aval Godeanu, Beriu sau Apa Oraşului) şi de Râul Strei (la obârşie Petros), ambele cu vărsare în Mureş. Afluenţii principali ai Grădiştei sunt Anineşul, Valea Mică, Valea Rea (pe dreapta) şi văile Gerosu, Pustiosu, Petrosu şi Făeragu (pe stânga). Volumul de apă pe care îl transportă anual în Mureş este de 63 milioane m3, din care 22 milioane m3 revin Sibişelului.
Flora: Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina este situat în zona nemorală, având o însemnată valoare floristică. Dintre speciile endemice întâlnite aici, menţionăm: crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), cimbrişorul (Thymus comosus), brusturul negru (Symphytum cordatum) şi Sorbus borbasii. În cuprinsul parcului se întâlnesc numeroşi taxoni rari, dintre care: Sesleria rigida (coada iepurelui), Anacamptis pyramidalis (bujor), Herminium monorchis, Plantago holosteum, Peucedanum rochelianum, Festuca pseudodalmatica, Dianthus petraeus ssp. petraeus, etc.
Fauna: Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina adăposteşte o mare varietate de specii caracteristice reliefului montan si carstic,
reprezentată de carnivore mari (urşi, lupi şi râşi), cervide (cerbul carpatin şi căpriorul), pisica sălbatică, bursuc şi de alte specii, care pot satisface cerinţele observatorilor de viaţă sălbatică
Peştera Şura Mare adăpostea între anii 1960 - 1970 una din cele mai mari colonii în hibernare din Europa, însumând peste 100.000 de indivizi de Pipistrellus pipistrellus şi Miniopterus schreibersii.

Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina prezintă un relief fragmentat de râuri puternice care au săpat adânc in calcarele care străjuiesc prin formele de relief create, marele complex de cetăţi dacice din munţii Orăştiei.
Pentru cine cutreieră pentru prima oară Valea Grădiştei cu împrejurimile ei montane, peisajul devine deosebit de încântător prin varietatea reliefului, prin îmbinarea trecutului istoric indepărtat dacic, probat aici prin atâtea mărturii interesante, cu prezentul înnoitor, dinamic, prin coloritul etnografic atât de specific satelor de aici. Zona ne apare de un vădit interes turistic si prin accea ca ea inglobează o zona montană de mare atracţie pentru iubitorii de drumeţie unde, alături de vestigiile trecutului, întâlnim un peisaj natural de neîntrecută frumuseţe.
In acest cadru, ce ascunde peste tot obiective turistice, există o densă reţea de căi de comunicatie, începând de la simplele poteci si cărărui ce împânzesc lunca pâna la drumuri de hotar, drumuri forestiere, drumuri comunale, drumuri judeţene si şoseaua asfaltată Orăştie — Costeşti (DJ705) care este principala poartă de acces in această oază de istorie si natura, unde oamenii locului si-au păstrat felul tradiţional de viaţa, moştenit de la civilizaţia dacică.
Dar poate ca drumeţul, obişnuit peste tot in ţară cu un anume confort, va fi ispitit sa-si petreacă măcar o noapte in incinta unei stâni de la poalele Godeanului sau de pe Muntele Scîrna ori in casa unui marginean dintr-un sat mai izolat, intr-o încăpere împodobită cu busuioc in grindă, primit cu multă ospitalitate de catre gazde.
Pe lângă peisajul dacic pe care l-am descris in partea dinspre apus, dincolo de platforma Luncanilor se găsesc forme de relief calcaroase care iţi taie răsuflarea prin unicitatea si frumuseţea lor, parcă sculptată anume. În acestă zonă se găseşte un peisaj impădurit, in care se interpătrund văile adânci si peşterile, care acum 26000 de ani au oferit adăpost strămoşilor noştrii. În prezent în zonă se pot vedea multe sate, cu gospodării răsfirate pe culmile muntoase, bogat scăldate de razele soarelui si cu pământuri de o deosebită bogaţie minerală.
Datorită amplasării lor, peşterile sunt accesibile turiştilor, principalele atracţii fiind peşterile: Cioclovina Uscată, Cioclovina cu Apă, Şura-Mare, Şura-Mică, Bordu Mare, Tecuri, Bolii.
Un alt peisaj extraordinar, unic in aceasta zona este Lunca Ponorului şi Lunca Ponoriciului, unde apele râurilor Ponor şi Ponorici sunt înghiţite de adâncurile pământului, dispărând sub un perete de stâncă, circulând apoi pe sub pământ, câţiva kilometrii, după care reies la suprafaţă din peşterile Şura-Mare şi Şura-Mică, respectiv Cioclovina cu Apă.
După cum se poate observa, Parcul Grădişte prezintă o mare diversitate de obiective turistice, care se adresează unui număr variat de turişti. Dacă urcăm pe valea Grădiştei, în partea dreaptă este prima mare cetate dacică, Cetăţuia Costeşti, construită cu mare precizie pe un deal cu cota de 561 m.
Sistemul de apărare al cetăţii se baza pe succesiunea a trei tipuri de fortificaţii: valuri de pământ, un zid de piatră gros de 3 m flancat de trei bastioane si o dublă palisada ce inconjoară partea de sud a înălţimii. Platoul cel mai înalt este ocupat de doua turnuri-locuinţă construite din blocuri de piatra si cărămizi, la care se ajungea urcând pe o scară monumentală. Pe terase au fost identificate lăcaşuri de cult (sanctuare), cisterne de apă, etc. Timpul de realizare si de înflorire a locuirii dacice de pe dealul "Cetăţuia" - ca si întreg complexul de aşezări si cetăţi din Munţii Orăştiei - cuprinde perioada de la Burebista la Decebal (sec. I i.d.Ch - sec. I d.Ch.).Distrusa in urma celui de-al doilea război de cucerire a Daciei de către romani (105 - 106 d.Ch), cetatea nu a mai fost refăcută.
Dinspre Cetăţuie spre Blidaru, distanţa e relativ mică, aşa că vizitatorul poate să viziteze intr-o singură zi ambele monumente.
Situată pe culmea Blidarului (703 m), fortificaţia cuprinde două incinte, unite intre ele, având împreuna şase turnuri puternice.
De pe înălţimea Blidarului, in zilele senine, poate fi urmărită cu uşurinţă orice activitate desfăşurată in jurul Cetăţuii sau in interiorul ei. Pentru a străbate însă cu piciorul distanţa ce le separă, este nevoie de un oarecare efort, astăzi măsurat aproximativ 1 ora de mers si câţiva stropi de transpiraţie; în antichitate, pentru un eventual duşman, drumul era incomparabil mai anevoios si mai scump plătit.
Mergând pe valea Grădiştii, trecând de satul Grădişte, descoperim cetatea Feţele Albe şi cetatea Sarmizegetusa Regia, aflate sub vârful Godeanu pe muchia Muncelului. Despre aceste cetăţi nu vă oferim nici o descriere, dar vă invităm să veniţi să le descoperiţi secretele.
Pe lângă cetăţile dacice, în zonă, datorită stăpânirii pământurilor de către oamenii care au colonizat culmile muntoase acum 3500 de ani, s-au format peisaje extrordinare, rezultate datorită felului de viaţă îmbrăţişat de oameni, într-o comuniune cu natura, rezultând o cultură tradiţională unică, prezentă doar aici pe aceste vechi meleaguri româneşti.
Spre satul Luncani se urcă dinspre Boşorod, urmând firul văii, care ne conduce spre cetatea Piatra Roşie aflată la 823 de metrii înalţime. Cetatea, ridicată din piatră, de forma patrulatera, cu laturile de 102x45m, are patru turnuri, dispuse pe colţuri, iar al cincilea pe mijlocul laturii răsăritene. In interiorul incintei se afla o constructie de lemn ale carei baze de piatra s-au păstrat in întregime. Cetatea de la Piatra Roşie, parte componentă a sistemului de fortificaţii dacice, avea menirea de a bara înaintarea dinspre valea Streiului a duşmanilor care ar fi încercat să atace capitala statului dac.
Un alt obiectiv în zonă este Peştera Cioclovina Uscată (urme de locuire predacice şi chiar mai vechi, înainte de era glaciară) şi Peştera Cioclovina cu Apă, străbătută de apele râului Ponorici, râu ce dispare sub un perete de stâncă, în Lunca Ponoriciului.
În Ohaba-Ponor se ajunge de pe DN66, în zonă se pot vizita Peşterile Şura-Mare (in trecut, aici, a fost descoperită cea mai mare colonie de lilieci din Europa) şi Şura-Mică(străbatută deasemenea de apele Ponorului), Bordu Mare şi locul fosilifer Ohaba-Ponor.
Pe Valea Streiului se intră din localitatea Petros, urmând firul văii, pe partea dreaptă se găseşte peştera Tecuri, zona Şipot de o frumuseţe creată de forţa apelor şi în încheiere să nu uităm Valea Streiului, frumoasă prin formele calcaroase de relief şi pădurile bogate.
Alte puncte de interes aflate în parc sunt cheile Crivadiei şi Turnul Crivadiei (care are o deosebită valoare peisagistică şi floristică, constituind o enclavă de specii termofile şi elemente dacice şi daco-balcanice),Peştera Bolii(străbătută de apele pârâului Jupâneasa, dar accesibilă turiştilor) si cetatea Băniţa(edificiu dacic).

1 Traseu turistic : Costeşti-Valea Grădiştei-Valea Albă-Cetatea Feţele Albe-Cetatea Sarmizegetusa Regia- Vf. Godeanu-Vf. Steaua Mare-Şaua Şinca

2 Traseu turistic : Costeşti-Cetatea Blidaru-Leurdana-Tîrsa-Poiana Omului-Vf. Rudii-culmea Meleia-Vf. Tîmpu-Vf. Steaua Mare-Vf. Godeanu

3 Traseu turistic : Călan-Boşorod-Luncani-Cioclovina-Peştera Ponorici-Fundătura-Cheile Şura Mare-Ohaba Ponor-Ponor

4 Traseu turistic : Poiana Omului-Cetatea Piatra Roşie-Vf.Tâfla-peştera Cioclovina

5 Traseu turistic : Crivadia-valea Jghiabului (Munceilor)-peştera Tecuri-valea Rachiţea-Poiana Comarnice-Izvoreni-Merişor

6 Traseu turistic : Băniţa-culmea Vârtoape-Jigorel- Vf. Jigoru Mare-culmea Drugu-Vf. Ştevia- Vf. Comărnicel-Vf. Negru-Şaua Şinca

7 Traseu turistic : Baru-Valea Streiului-Vf. Lola-Vf. Bulzului-Vf.Porumbelu Mare

8 Traseu de legătură : Ponorici-Poiana Omului

9 Traseu de legătură : Poarta Scârnii-Culmea Certejului

10 Traseu de legătură : Grădiştea de Munte-Prihodişte

11 Traseu tematic :
„Călătorie prin inima Daciei”
Ziua 1 - sosire în Orăştie, deplasare la Ludeşti pentru a vizita complexul de instalaţii tehnice ţărăneşti (ex. moară de apă în funcţiune, veche de două sute de ani), urmată de cazare la pensiunile din zona Costeşti şi apoi vizitarea cetăţii dacice Costeşti – Cetăţuia.
Ziua 2 - Deplasare cu maşina spre satul Grădişte, urmată de o excursie pe jos spre cetatea Feţele Albe şi cetatea Sarmizegetusa, vizitarea cetăţilor şi a cascadei din valea Rea.
Ziua 3 - excursie pe jos spre cetatea Blidaru şi satul Târsa

12 Traseu tematic :
„Explorarea carstului din Munţii Şureanu”
Ziua 1 - sosire în comuna Baru, se vizitează peştera Bolii şi Turnul medieval de la Crivadia.
Ziua 2 – Excursie în Valea Streiului
Ziua 3 – Excursie la Pestera Gaura Oanei şi Cheile Crivadiei
Ziua 4 – Excursie la Ohaba Ponor pentru vizitarea Locului Fosilifer, Cheile Şura Mare şi Peştera Cocolbea.

ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE ŞI MANAGEMENTUL PARCULUI NATURAL GRĂDIŞTEA MUNCELULUI-CIOCLOVINA
Art. 1
Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina (PNGM-C) a fost recunoscut la nivel judeţean în anul 1979 prin Decizia nr. 452 a Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Hunedoara şi reconfirmat în 1997 prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 13. În anul 2000 odată cu apariţia Legii nr. 5/2000, PNGM–C este declarat arie naturală protejată de interes naţional şi european (sit Natura 2000), fiind încadrat, conform OUG 236/2000, aprobată cu modificări prin Legea 462/2001, în categoria parcurilor naturale, corespunzătoare categoriei a V-a IUCN, categorie menţinută şi prin O.U.G. 57/2007. Limitele parcului sunt stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 230/2003 şi sunt prezentate în Anexa 1.1. Zonarea internă s-a făcut conform O.M. 552/2003 şi O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Art. 3
Obiectivul managementului Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina: este cel de protecţie şi conservare a unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura, de-a lungul timpului, a creat zone distincte, cu o mare valoare peisagistică şi/sau culturală cu o mare diversitate biologică. Managementul parcului urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale, să ofere publicului posibilităţi de recreere şi turism şi să încuraje activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
Art. 5
Zonarea internă a PNGM-C s-a făcut în coformitate cu prevederile OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, prin definirea şi delimitarea, după caz, a zonei cu protecţie strictă, zonei de protecţie integrală, zonei de management durabil şi a zonei de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
În cuprinsul PNGM-C s-au delimitat următoarele zone:
(1) Zona cu protecţie strictă: Peştera Şura Mare, sectorul aflat în amonte de Baldachine; Peştera Valea Stânii; Peştera Cioclovina Uscată, pe sectorul dintre intrarea artificială şi cea naturală.
(2) Zona de protecţie integrală: Şura Mare-Cioclovina-Piatra Roşie; Cheile Crivadiei-Comărnicel-Perete; Complexul carstic Răchiţeaua – Tecuri; Dealul şi Peştera Bolii; Costeşti-Cetăţuia, Blidaru; Cetatea Feţele Albe; Cetatea Sarmizegetusa Regia; Păşunea Jigoru – Vf. Muntelui; Codrii seculari Tâmpu; Codrii seculari Valea Mică; Codrii seculari Porumbelu – Râgla; Punctul fosilifer Ohaba Ponor.
(3) Zona de management durabil: face trecerea între zona cu protecţie integrală, strictă şi cea de dezvoltare durabilă
(4) Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane
este reprezentată de:
- intravilanul localităţilor de pe teritoriul parcului
- lunca V. Grădiştei- pe porţiunea de la limita intravilanului localităţii Costeşti până la confluenţa cu V. Albă, cu excepţia suprafeţelor ocupate de habitatele cu anin negru care urmează a fi identificate şi delimitate în cadrul sitului Natura 2000
- lunca V. Streiului- pe porţiunea de la intrarea în parc până în dreptul bornei 370 din u.a. 195, şi o porţiune aflată între confluenţa V. Streiului cu pr. Dealul Poienii, în dreptul bornei 325 şi confluenţa cu pârâul care coboară din u.a. 165, în dreptul bornei 319 (bornele şi u.a.-rile se află în UP II Stânga Strei )
- amenajarea hidrotehnică existentă CHEMP Godeanu 1
- infrastructura rutieră.
Art. 6
Managementul Parcului Natural este asigurat de Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, cu sediul în Deva, strada Aleea Parcului nr.21, judeţul Hunedoara.
Art. 7
(1) Consiliul Ştiinţific, cu rol de autoritate ştiinţifică pe teritoriul ariei naturale protejate, îndrumă activitatea APNGM-C
(2) Consiliul Ştiinţific avizează activităţile prevăzute de lege, în zonele de protecţie intregrală şi în zonele de management durabil .
(3) Consiliul Ştiinţific analizează şi avizează studiile de impact pentru activităţile/ programele/proiectele desfăşurate pe întreg teritoriul parcului.
Art. 8
(1) Consiliul Consultativ de Administrare al PNGM-C este alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri, sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei.
(2) Consiliul Consultativ de Adminstrare avizează Planul de Management al APNGM-C.
(3) Activitatea Consiliului Consultativ de Adminstrare se face în baza Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, aprobat conform legii.
REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN PARCUL NATURAL GRĂDIŞTEA MUNCELULUI-CIOCLOVINA
Art.9
(1) Activităţi care se pot desfăşura în zona cu protecţie strictă :
1. explorări speologice
2. cercetări ştiinţifice
3. turism speologic specializat
4. activităţi de documentare
(2) Activităţile se desfăşoară pe bază de autorizaţie emisă de Academia Română prin comisiile de specialitate şi cu acordul Administraţiei Parcului.
Art.10
(1) Activităţi care se pot desfăşura în zona de protecţie integrală :
1. ştiinţifice şi educative
2. activiăţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii/ investiţii
3. utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit sau păşunat. Păşunatul se efectuează în perioadele, cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului.
4. localizarea şi stingerea operativă a incendiilor
5. intervenţii pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării unor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei
6. intervenţii în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemeleor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate
7. acţiuni de înlăturare a efectelor unor calamităţi
8. acţiuni de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri şi acţiunile de monitorizare a acestora
9. acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, în cazul în care apar focare de înmulţire
(2) Acţiunile de la punctele 5-9 se vor desfăşura numai în condiţiile prevăzute de lege.
(3) În zonele de protecţie strictă sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare, precum şi activităţile de construcţii- investiţii, cu excepţiile prevăzute de lege.
Art.11
(1) Activităţi care se pot desfăşura în zona de management durabil :
1. ştiinţifice şi educative
2. activiăţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii/ investiţii
3. utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit sau păşunat. Păşunatul se efectuează în perioadele, cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului.
4. localizarea şi stingerea operativă a incendiilor
5. intervenţii pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării unor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei
6. intervenţii în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemeleor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate
7. acţiuni de înlăturare a efectelor unor calamităţi
8. activităţi de protecţie a pădurilor şi acţiuni de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din păduri
9. activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi plante medicinale.
10. activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale
11. lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare
12. aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor. În cazul arboretelor de molid se pot aplica tăierile rase numai pe parcele de maximum 1 hectar.
13. activităţi de vânătoare şi pescuit sportiv
(2) Acţiunile de la punctele 5-9 se vor desfăşura cu avizele/acordurile/aprobările prevăzute de lege.
(3) În parcelele forestiere incluse în zona de management durabil, localizate în UP I Fizeşti din O.S. Pui şi UP I Luncani din O.S. Haţeg, este permisă recoltarea de masă lemnoasă numai prin aplicarea lucrărilor de conservare.
Art.12
(1) Activităţi care se pot desfăşura în zona de dezvoltare durabilă :
1. activităţi de vănătoare, pescuit sportiv şi piscicultură
2. activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor şi de creştere a animalelor
3. lucrări de îngrijire,conducere şi lucrări de conservare a arboretelor.
4. aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor. În cazul arboretelor de molid se pot aplica tăierile rase numai pe parcele de maximum 1 hectar.
(2) Exploatarea resurselor minerale neregenerabile este interzisă. Cu acordul APNGM-C se pot utiliza resurse minerale necesare în desfăşurarea activităţilor tradiţionale din cadrul comunităţilor locale.
(3) Pentru repararea şi întreţinerea reţelei de drumuri şi pentru lucrările de corecţie a torenţilor din cuprinsul parcului, este permisa utilizarea resurselor materiale locale existente, din locurile stabilite cu acordul administraţiei parcului.
Art. 13. Silvicultură
(1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier naţional inclus în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina (PNGM-C) se execută numai activităţi silvice prevăzute în amenajamentele silvice sau studiile de amenajare, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina.
(2) Pe terenurile cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier naţional se desfăşoară numai activităţi prevăzute în studiile de amenajare-transformare.
(3) APNGM-C participă la lucrările conferinţelor de amenajare a pădurilor şi păşunilor de pe raza PNGM-C, în scopul punerii acestora în concordanţă cu planul de management al parcului.
(4) Administratorii fondului forestier naţional au obligaţia de a pune la dispoziţia APNGM-C toate documentele necesare verificării modului în care se respectă prevederile amenajamentelor silvice referitoare la aplicarea tratamentelor pentru fondul forestier naţional, precum şi respectarea regimului silvic pentru vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional de pe raza PNGM-C, urmând a sesiza organele abilitate în cazul nerespectării acestora.
(5) Administratorii fondului forestier naţional au obligaţia de a pune la dispoziţia APNGM-C toate documentele necesare verificării modului în care se respectă prevederile amenajamentelor silvice şi a normativelor în vigoare, referitoare la compoziţiile de regenerare a pădurilor.
(6) Structurile de administrare silvică sunt obligate să înainteze APNGM-C borderoul/planul de amplasare a tăierilor de masă lemnoasă pe suprafaţa PNGM-C înainte de începerea noului an forestier pentru avizare. Modificările aduse borderourilor de masă lemnoasă pe parcursul derulării anului de producţie, se vor aviza de către APNGM-C.
(7) Structurile de administrare silvică sunt obligate să obţină avizul APNGM-C pe actele de punere în valoare, în situaţiile în care nu se întocmesc borderouri de amplasare a masei lemnoase.
(8) APNGM-C are dreptul de a verifica situaţia aplicării anuale a prevederilor amenajamentelor silvice/studiilor de amenajare sau transformare de pe raza parcului.
(9) Exploatarea masei lemnoase în parchetele aflate pe teritoriul PNGM-C se va face în baza proiectelor tehnologice de exploatare, avizate de către administraţia parcului, proiecte care vor promova tehnologii cu impact negativ redus asupra mediului.
Art. 14. Vânătoare
(1) Vânătoarea se va organiza şi desfăşura în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi a prezentului regulament.
(2) Acţiunile de evaluare a vânatului şi de interpretare a rezultatelor se fac de către gestionarul fondului de vânătoare cu participarea reprezentanţilor APNGM-C.
(3) Propunerile de cote de recoltă vor ţine cont de zonarea internă şi vor fi avizate obligatoriu de către Consiliul Ştiinţific al APNGM-C.
(4) Acţiunile de vânatoare se vor desfăşura pe raza PNGM-C numai cu acordul scris al administraţiei parcului, eliberat în baza solicitării acestuia de către gestionarul fondului de vânătoare.
(5) Gestionarii fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să comunice, în scris, APNGM-C rezultatul fiecărei acţiuni de vânătoare în termen de 10 zile lucrătoare de la data desfăşurării acesteia.
(6) În zonele cu protecţie strictă şi zonele de protecţie integrală ale Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina este interzisă orice activitate de vânătoare.
Art. 15. Pescuit
(1) Pescuitul se poate practica pe raza PNGM-C cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(2) Zonele de protecţie absolută, unde pescuitul să fie interzis în scopul protejării faunei piscicole se stabilesc conform legii de către gestionarul fondului de pescuit, cu aprobarea APNGM-C.
(3) Acţiunile de repopulare artificială a fondurilor de pescuit se vor face de către gestionarii fondurilor de pescuit, numai cu specii indigene şi cu aprobarea APNGM-C.
(4) Personalul APNGM-C are dreptul de a verifica legalitatea practicării pescuitului sportiv pe raza parcului şi de a aplica sancţiuni la constatarea încălcării acesteia.
Art. 16. Păşunat
(1) Utilizarea păşunilor este permisă pentru comunităţile care deţin păşuni în zona Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, în condiţiile prevăzute în prezentul Regulament.
(2) Utilizarea păşunilor de către alţi deţinători de animale este permisă numai în baza unui contract încheiat cu administratorul legal al păşunii, avizat de APNGM-C.
(3) Pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina activitatea pastorală se desfăşoară respectându-se studiile de specialitate în domeniu, inclusiv încărcătura de animale (capacitatea de suport) conform bonităţii păşunilor montane, stabilită prin amenajamentele silvopastorale sau prin alte studii iniţiate de APNGM-C.
(4) Păşunatul se supune următoarelor reglementări:
a) Păşunatul este interzis în fondul forestier naţional, în incinta monumentelor istorice şi pe terenurile neproductive (grohotişuri, stâncării etc.);
b) Amplasarea stânelor şi a adăposturilor pastorale este permisă numai cu aprobarea APNGM-C;
c) Este interzisă amplasarea locurilor de târlire în vecinătatea siturilor arheologice şi la mai puţin de 50 m de albia cursurilor de apă;
d) Numărul admis de câini se stabileşte prin contractul de păşunat, în funcţie de numărul de oi din fiecare turmă, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare. Câinii vor avea obligatoriu jujee conform prevederilor legale. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se prezinte adeverinţa de vaccinare;
e) Trecerea prin fond forestier şi trecerea la apă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, în baza contractului încheiat cu administratorii / proprietarii de pădure.
(5) APNGM-C poate iniţia periodic studii pentru stabilirea capacităţii de suport a păşunilor, pe care le va aduce la cunoştinţa proprietarilor în vederea reglementării corespunzătoare a păşunatului.
(6) APNGM-C monitorizează activitatea de păşunat în PNGM-C pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din parc şi pentru stabilirea unor eventuale restricţii în zonele afectate.
Art. 17. Recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor şi plantelor medicinale
(1) În zonele de protecţie integrală este interzisă recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor şi plantelor medicinale în scop comercial.
(2) În zonele de management durabil şi în cele de dezvoltare durabilă, recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor şi plantelor medicinale, în scop comercial, este permisă numai cu aprobarea APNGM-C, acordată în baza unor studii de evaluare a capacităţii de suport a ecosistemelor.
Art. 18. Cercetarea ştiinţifică
(1) Activitatea de cercetare ştiinţifică în zonele de protecţie integrală, zonele de managemnent durabil şi in zonele de dezvoltare durabilă, este permisă numai cu acordul administraţiei parcului.
(2) Efectuarea cercetărilor ştiinţifice în zonele de protecţie strictă (peşterile din clasa A), este permisă cu avizul administraţiei parcului, care se acordă în baza aprobărilor legale obţinute de la Academia Română.
(3) Rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică, desfăşurate pe raza parcului (publicaţii, rapoarte etc.), vor fi puse la dispoziţia administraţiei în baza unei convenţii de colaborare cu respectarea dreptului de proprietate intelectuală.
(4) Rezultatele temelor de cercetare desfăşurate în PNGM-C, recunoscute de forurile ştiinţifice abilitate, se analizează în Consiliul Ştiinţific, care va propune măsuri de valorificare a acestora, în concordanţă cu obiectivele parcului.
(5) Pentru activitatea de cercetare, conservare şi restaurare a siturilor arheologice este necesar avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi acordul administraţiei parcului.
Art. 19. Activitatea speologică
(1) În peşterile din clasa A se pot face activităţi de explorare, cercetare ştiinţifică, turism speologic specializat sau documentare, numai pe baza autorizaţiilor emise de Academia Română, cu acordul administraţiei parcului.
(2) În peşterile din clasele B şi C se pot face activităţi de explorare, cercetare ştiinţifică, turism speologic specializat sau documentare, numai pe baza autorizaţiilor emise de Administraţia parcului.
(3) În peşterile din clasele C şi D se pot face activităţi de amenajare turistică, speoterapie sau captarea apei subterane numai pe baza autorizaţiilor emise de Academia Română cu avizul administraţiei parcului.
(4) Orice activitate speologică se desfăşoară pe propria răspundere a participanţilor sau, în cazul minorilor, pe răspunderea conducătorului grupului, cu respectarea prevederilor din Carta Speologică . Instruirea şi răspunderea pentru respectarea normelor de protecţie şi sănătate în subteran revine conducătorului grupului.
(5) Administrarea unor peşteri de pe teritoriul PNGM-C poate fi realizată în colaborare cu instituţii, asociaţii sau organizaţii neguvernamentale de specialitate pe baza unor contracte de colaborare avizate de Consiliul Ştiinţific al parcului.
(6) În situaţia unor accidente sau incidente speologice se va apela la sistemul naţional de alarmare Salvaspeo/Salvamont.
(7) În peşteri sunt interzise orice acţiuni care pot produce efecte negative asupra patrimoniului speologic, biologic, paleontologic şi arheologic.
(8) Orice peşteră sau sector de peşteră nou descoperite primesc statut de clasă A până la cercetarea şi clasificarea conform legii.
Art. 20. Turism, reguli de vizitare
(1) În Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina sunt permise activităţi de turism şi educaţie, cu respectarea regulilor de vizitare a Parcului, potrivit prezentului regulament.
(2) Punctele de acces în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina sunt: localităţile Costeşti, Măgureni, Boşorod, Pui, Ponor, Baru, Crivadia şi văile Streiului şi Băniţei.
(3) Accesul/vizitarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se face cu achitarea tarifului de vizitare.
(4) Tariful de vizitare al parcului se propune de către APNGM-C, se aprobă conform reglementărilor legale şi se percepe la punctele de acces sau pe teritoriul parcului, de către personalul angajat al APNGM-C sau persoanele împuternicite de administraţia parcului.
(5) Excepţii de la plata tarifului de vizitare:
a) Localnicii care deţin terenuri în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi dovedesc cu acte de identitate faptul că au domiciliul stabil într-una din localităţile care deţin terenuri în parc;
b) Persoanele care circulă în şi spre satele aflate în interiorul parcului;
c) Copiii sub 7 ani sau cei care participă la acţiuni organizate în colaborare cu administraţia parcului;
d) Persoanele aflate în interes de serviciu sau acreditate de administraţia parcului;
e) Persoanele cu handicap.
(6) Vor achita 50% din valoarea biletului de vizitare următoarele categorii de vizitatori:
(a) Elevi şi studenţi, dacă dovedesc această calitate cu acte legale, vizate pe anul în curs;
(b) Pensionarii, dacă dovedesc această calitate.
(7) Vizitarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se face numai pe drumurile deschise accesului public şi pe traseele turistice marcate cu semne convenţionale specifice, cu respectarea eventualelor restricţii.
(8) Amplasarea şi funcţionarea locurilor de campare, deschiderea de noi trasee turistice, amplasarea panourilor indicatoare şi informative se face numai cu avizul APNGM-C.
(9) Camparea turiştilor pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina este permisă numai în locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător.
(10) Camparea în alte locuri decât cele special amenajate se face numai în situaţii deosebite (cercetare, explorare, salvare etc.), cu aprobarea administraţiei parcului.
(11) În locurile de campare sunt interzise:
a)Săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală (cetină, ferigi, muşchi) sub corturi;
b)Amenajarea unor vetre de foc în afara celor stabilite de către administratorul locului de campare;
c)Procurarea lemnului de foc în afara celui asigurat de administratorul locului de campare.
(12) Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.
(13) Este strict interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podeţelor, sau a oricărei alte construcţii sau amenajări turistice de pe teritoriul Parcului.
Art. 21. Construcţii
(1) În Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina există:
a)Construcţiile din intravilanul următoarelor localităţi: Costeşti, Grădiştea de Munte, Luncani, Ponor, Fizeşti, Federi, Petros, Crivadia, Merişor şi Băniţa, inclusiv aşezările izolate sau temporare din împrejurimile acestora;
b)Complexul de microhidrocentrale CHEMP Godeanu 1+2,
c)Fostele cabane forestiere de pe văile: Făieragu, Grădişte, Rea, Anineşu, Alba, Luncanilor, Streiului, Jigoreasa;
d)Cantoanele silvice;
(2) Realizarea de construcţii şi amenajări hidrotehnice în extravilan se face în conformitate cu prevederile legale şi zonarea internă a parcului, numai cu avizul Consiliului Ştiinţific.
(3)Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală, judeţene şi naţionale sau modificarea celor existente, se vor face cu avizul Consiliului Ştiinţific al parcului.
Art. 22 Regimul deşeurilor
(1)Este interzisă abandonarea şi depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel pe teritoriul PNGM-C;
(2)Turiştii au obligaţia de a colecta deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării parcului. Deşeurile vor fi evacuate în afara parcului în locuri special marcate şi amenajate pentru colectare.
(3)Comunităţile locale au obligaţia să-şi gestioneze propriile deşeuri conform legislaţiei în vigoare, fără a genera surse de poluare.
(4)Administratorii pensiunior, cabanelor forestiere şi a locurilor de campare au responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor cu respectarea condiţiilor legale, astfel încât acestea să nu fie accesibile câinilor şi animalelor sălbatice.
Art. 24 Alte reglementări
(1) Deţinătorii cu orice titlu ai suprafeţelor de teren din parc au obligaţia de a proteja flora şi fauna sălbatică existente pe acestea, în sensul menţinerii echilibrului ecologic şi conservării biodiversităţii, precum şi exploatării durabile a resurselor în baza prevederilor legale în vigoare, pentru a nu creea prejudicii mediului înconjurător şi sănătăţii umane.
(2) Pe suprafaţa parcului se vor desfăşura numai acele activităţi conforme cu prevederile planului de management şi a prezentului regulament.
(3) Accesul animalelor de companie în PNGM-C este permis doar în condiţiile în care acestea sunt ţinute permanent în lesă şi proprietarii pot prezenta dovada vaccinării animalelor.
(4) Deţinătorii de câini, folosiţi pentru paza turmelor de animale,vor respecta reglementă-rile legale privitor la numărul şi dotarea acestora cu jujeu.
(5) Este interzisă degradarea monumentelor şi ansamblurilor istorice sau a unor părţi componente ale acestora. Intervenţiile asupra monumentelor, siturilor istorice şi arheologice se realizează numai cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.
(6) Pe suprafaţa parcului este interzis accesul cu mijloace motorizate sau practicarea de sporturi cu acestea. Accesul cu mijloace motorizate este permis numai pe drumurile publice. Persoanele aflate în misiune sunt exceptate de la această interdicţie.
(7) Toţi utilizatorii surselor de apă de pe teritoriul PNGM-C sau din vecinătatea acestuia sunt obligaţi să asigure debitele de servitute conform legislaţiei în vigoare, fără să afecteze direct sau indirect ecosistemele şi comunităţile locale.
(8) În scopul limitării efectelor cauzate de fenomene de forţă majoră (incendii, calamităţi naturale) este permisă intervenţia instituţiilor abilitate, cu obligativitatea înştiinţării de urgenţă a APNGM-C.
(9) Organizarea şi desfăşurarea activităţilor culturale, sportive, târguri, festivaluri, expoziţii etc., este permisă numai cu acordul APNGM-C.
(10) Fotografierea sau filmarea, în scop comercial, fără aprobare este interzisă în PNGM-C. Cei interesaţi pot obţine permis de la PNGM-C cu achitarea tarifului aprobat.
Art. 25 Sancţiuni
(1)Pentru încălcarea prevederilor din prezentul regulament, care sunt cuprinse şi în legislaţia în vigoare, se vor aplica sancţiunile prevăzute de aceasta, care pot antrena răspunderea civilă, materială, contravenţională sau penală, după caz. La aplicarea sancţiunilor, expresia „zonă de protecţie integrală” folosită în legislaţia în vigoare este echivalentă cu „zonă de protecţie integrală” din prezentul regulament.
(2)Pentru încălcarea prevederilor prezentului regulament, necuprinse în legislaţia specifică în vigoare, se vor aplica sancţiuni, după cum urmează:
a) Se sancţionează cu amendă contravenţională de la 300 până la 600 lei pentru persoane fizice şi de la 600 la 1000 lei pentru persoane juridice încălcarea dispoziţiilor: art. 15, al. (2); art. 17, al. (1); art. 20, al.(3), (5), (6), (7), (8), (9), (10), (11).
b) Se sancţionează cu amendă contravenţională de la 500 până la 1000 lei pentru persoane fizice şi de la 1000 la 2000 lei pentru persoane juridice încălcarea dispoziţiilor: art. 11 al. (3); art.13 al.(1), (2), (4), (5), (6), (7); art.14 al. (4), (5); art. 15, al.(3); art.16 al. (2), (3), (4) literele a), b), c), e); art. 24, al. (9).
c) Se sancţionează cu amendă contravenţională de la 500 până la 1000 lei pentru persoane fizice şi de la 5000 la 10.000 lei pentru persoane juridice încălcarea dispoziţiilor: art. 12 al. (2) şi (3), art. 13 al. (9); art. 17, al. (2), art. 21, al. (2), (3); art.24, al. (2), (7), (10).
(3)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 25, al. (1), (2) se face de către personalul cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale:
a)Gărzii Naţionale de Mediu
b)Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate
c)Autorităţii publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului
d)Structurile de administrare ale PNGMC
e)Autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi structurilor teritoriale ale acesteia
f)Inspectoratul Judeţean de Poliţie Hunedoara
g)Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Hunedoara
(4) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.